ONU aprobă numirea unui nou Înalt reprezentant pentru Bosnia

25 Martie 2009


Consiliul de Securitate al ONU a aprobat astăzi numirea diplomatului austriac Valentin Inzko în funcţia de Înalt reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia-Herţegovina, după ce UE îl numise trimisul său special în aceeaşi ţară, relatează AFP, preluată de NewsIn.


Consiliul a luat această decizie într-o rezoluţie redactată de Rusia şi adoptată în unanimitate de cei 15 membri ai executivului ONU. Inzko a fost numit în această funcţie în 13 martie de Consiliul pentru aplicarea păcii (PIC), reunit la Sarajevo, la două zile după ce a fost numit şi trimis special al Uniunii Europene în Bosnia. PIC este o instituţie interguvernamentală cu aproximativ 40 de membri, printre care ţări membre UE, Statele Unite şi Rusia, însărcinată să monitorizeze aplicarea acordului de pace de la Dayton (Statele Unite), care a pus capăt războiului din Bosnia (1992-1995). În baza acestui acord, Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale dispune de prerogative extinse, care îi permit în special să impună legi şi să demită aleşi. Inzko, în vârstă de 59 de ani, îl va înlocui pe diplomatul slovac Miroslav Lajcak, numit în ianuarie ministru slovac de externe. Inzko este în prezent ambasador al Austriei în Slovenia. Ambasadorul austriac la ONU, Thomas Mayr-Harting, l-a descris pe diplomat drept "unul dintre cei mai buni experţi ai ţării sale în problemele Balcanilor de Vest".

Sursa: www.adevarul.ro

Bosnia va cere un împrumut FMI, pentru a-şi acoperi deficitul bugetar

25 Martie 2009

Bosnia va cere Fondului Monetar Internaţional (FMI) un ajutor pentru a acoperi deficitul bugetar, au anunţat miercuri autorităţile de la Sarajevo, după ce Banca Centrală anunţase o contracţie economică în 2009, informează AFP, citată de NewsIn.

"Consiliul Fiscal i-a cerut ministrului de finanţe Dragan Vrankici (...) să invite FMI pentru a iniţia negocieri pentru un împrumut, sub forma unui acord de tip stand-by", se arată într-un comunicat dat publicităţii după o reuniune a acestui organism.
Un grup de lucru fost creat pentru a pregăti o platformă pentru aceste negocieri, se arată în comunicat, care nu precizează ce sumă va cere Bosnia.
Până în prezent Ungaria, Letonia şi România au contractat împrumuturi coordonate de FMI. Serbia a anunţat miercuri că a a încheiat un acord cu FMI pentru un împrumut de 3 miliarde euro pe o perioadă de doi ani. Fondul nu a comentat. Potrivit presei, în discuţii este şi Lituania.
Fondul Monetar Internaţional a anunţat marţi simplificarea procedurilor de acordare a împrumuturilor sale, fixând mai puţine condiţii prealabile, ceea ce ar trebui să permită instituţiei să ajute mai eficient ţările aflate în dificultate.

Sursa: www.adevarul.ro

Holbrooke îi garantase imunitate lui Karadzici, confirmă surse diplomatice americane

22 Martie 2009

Holbrooke, în prezent emisar special pentru Afganistan şi Pakistan, a negat în mod repetat că i-ar fi făcut o asemenea promisiune lui Karadzici, dar zvonul persistă, iar un studiu istoric al războaielor din Balcani al Universităţii Purdue din Indiana îl confirmă.

Charles W. Ingrao, coautor al studiului, spune că trei oficiali cu rang înalt din Departamentul de Stat, unul dintre ei pensionat în prezent, şi mai mulţi alţi oficiali la curent cu activitatea lui Holbrooke i-au confirmat afirmaţiile lui Karadzici: Holbrooke i-a dat asigurări în iulie 1996 că nu va fi judecat de tribunalul pentru crime de război de la Haga, dacă iese din politică. Karadzici fusese deja inculpat, la acea dată, pentru genocid şi alte crime împotriva civililor.
Două surse citate sub acoperirea anonimatului în studiu, un fost oficial cu rang înalt în Departamentul de Stat care a lucrat aproape un deceniu în Balcani, şi un alt american implicat în misiunea de menţinere a păcii de acolo în anii '90, au furnizat detalii suplimentare pentru New York Times. Primul afirmă că a aflat despre târg de la oameni care îi erau apropiaţi lui Holbrooke la acel moment. Cealaltă sursă a spus că Holbrooke i-a vorbit personal despre înţelegere în două rânduri. Amândoi oficialii sunt de părere că "Holbrooke a făcut ceea ce trebuia şi a rezolvat problema", dar zvonurile persiste nu fac bine imaginii Statelor Unite.
Contactat de New York Times pentru a comenta noul studiu, Holbrooke a negat din nou. "Nimeni din guvernul american nu a promis nimic şi nu a făcut niciun fel de târg cu Karadzici", a spus el, adăugând că acesta s-a retras în 1996 la presiunile americanilor. "În contacte ulterioare, ca simplu cetăţean, am cerut în mod repetat atât oficialilor din administraţia Clinton, cât şi Bush, să îl captureze pe Karadzici. Mă bucur că a fost în sfârşit adus în faţa justiţiei, deşi se foloseşte de această platformă pentru a răspândi asemenea invenţii", a spus el.
Karadzici a fost arestat anul trecut în Serbia, după ce s-a ascuns mult timp, şi a fost transferat la Haga pentru proces. În decembrie, judecătorii de la Haga au decis că în eventualitatea în care el ar fi avut un acord, acesta nu îl scuteşte de a fi judecat.
Niciun acord de imunitate nu ar fi valid în faţa unui tribunal internaţional într-un caz de genocid, crime de război sau crime împotriva umanităţii, au spus judecătorii.


Sursa: www.adevarul.ro

19 persoane suspectate de crime de război, urmărite de poliţia sârbă

Data: 26 feb 2009

Mandate de arestare împotriva a 19 persoane suspectate de crime de război în timpul conflictului în Bosnia, între care şi un fost membru al guvernului bosniac, au fost lansate de poliţia sârbă, a anunţat agenţia Beta, potrivit Agerpres

Cei 19 indivizi - între care se află Ejup Ganic, ex-membru al guvernului bosniac cu sediul la Sarajevo în timpul războiului - sunt suspectaţi că au atacat o coloană a armatei iugoslave în capitala bosniacă, ucigând 18 persoane şi rănind mai mulţi ofiţeri, soldaţi şi civili. De asemenea, ei sunt chemaţi să dea socoteală pentru crime comise într-un spital şi într-o cazarmă din Sarajevo. Foştii combatanţi sunt suspectaţi de crime de război comise împotriva prizonierilor, precum şi de utilizare a mijloacelor neconvenţionale la începutul războiului în Bosnia (1992-1995).
Mandatele de reţinere a fost emise din ordinul judecătorului de instrucţie al Tribunalului pentru crime ale războiului sârb, Milan Dilparic.



Sursa: http://www.adevarul.ro/

Pedepse între 14 şi 25 de ani închisoare pentru croaţi care au comis crime de război în Bosnia

Data: 23 feb 2009

Patru foşti soldaţi croaţi în Bosnia au fost condamnaţi vineri la pedepse variind între 14 şi 25 de ani închisoare pentru crime de război comise împotriva civililor musulmani în timpul războiului intercomunitar din anii 1992-1995, informează AFP, citând o sursă judiciară.

Tribunalul bosniac pentru crime de război i-a condamnat pe Marko Radic la 25 de ani închisoare şi pe Dragan Sunjic la 21 de ani de detenţie, alţi doi foşti camarazi ai lor - Damir Brekalo şi Mirko Vracevic - fiind pedepsiţi cu 20 de ani, respectiv 14 ani de închisoare pentru fapte comise în anii 1993-1994. Radic /49 de ani/ fusese comandantul unei brigăzi a forţelor croate /HVO/, iar Sunjic /37 ani/ - adjunctul său.Cei patru au fost recunoscuţi culpabili de execuţii, violuri şi torturi comise în oraşul Mostar, în perioada iulie 1993 - martie 1994. Potrivit verdictului, ei au participat la torturarea unor musulmani deţinuţi ilegal în lagărele Heliodrom şi Vojno, 16 dintre aceştia fiind ucişi. De asemenea, cei patru au participat la arestarea ilegală a 70 de femei, copii şi bătrâni, tot în Mostar, pe care i-au încarcerat în lagărul Vojno.Deşi aliaţi împotriva forţelor sârbe bosniace în timpul conflictului, croaţii şi musulmanii s-au luptat între ei 11 luni în anii 1993-1994, în principal în jurul oraşului Mostar şi în centrul Bosniei.Războiul din Bosnia-Herzegovina s-a soldat cu circa 100.000 de morţi şi aproximativ două milioane de refugiaţi şi deplasaţi într-o ţară care în prezent are 3,8 milioane de locuitori.

Liderul sârbilor bosniaci cere dreptul la secesiune

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a spus sâmbătă că nu va mai participa la negocierile pentru reforma constituţională din Bosnia, care au loc sub egida UE, dacă dreptul entităţii sale la secesiune nu este recunoscut.
"Dacă nu acceptă acest lucru, nu voi mai participa la negocieri", a spus Dodik.Oficialul sârb bosniac a făcut aceste declaraţii chiar înainte de a patra întâlnire cu oficialii entităţilor croată şi musulmană din Bosnia - Dragan Covic şi Sulejman Tihic- pentru reformele cerute de UE. Dodik a spus că le va cere celor doi să accepte includerea în noua Constituţie a dreptului entităţilor etnice teritoriale la "autodeterminare privitoare la secesiune" printr-un "referendum organizat la trei ani după adoptarea noii Constituţii". El mai dorea ca statutul Republicii Srpska să nu fie pus sub semnul întrebării.Dodik a părăsit reuniunea după o oră de dezbateri, spunând că partenerii săi nu i-au acceptat cererile şi că şi-a pierdut credinţa în Bosnia. Cele trei comunităţi din Bosnia au început în noiembrie negocieri la cererea UE, mai ales pe tema Constituţiei. Negocierile sunt ferm susţinute de Bruxelles, care doreşte ca Bosnia să-şi consolideze instituţiile centrale, înainte de a putea adera la UE.