19 persoane suspectate de crime de război, urmărite de poliţia sârbă

Data: 26 feb 2009

Mandate de arestare împotriva a 19 persoane suspectate de crime de război în timpul conflictului în Bosnia, între care şi un fost membru al guvernului bosniac, au fost lansate de poliţia sârbă, a anunţat agenţia Beta, potrivit Agerpres

Cei 19 indivizi - între care se află Ejup Ganic, ex-membru al guvernului bosniac cu sediul la Sarajevo în timpul războiului - sunt suspectaţi că au atacat o coloană a armatei iugoslave în capitala bosniacă, ucigând 18 persoane şi rănind mai mulţi ofiţeri, soldaţi şi civili. De asemenea, ei sunt chemaţi să dea socoteală pentru crime comise într-un spital şi într-o cazarmă din Sarajevo. Foştii combatanţi sunt suspectaţi de crime de război comise împotriva prizonierilor, precum şi de utilizare a mijloacelor neconvenţionale la începutul războiului în Bosnia (1992-1995).
Mandatele de reţinere a fost emise din ordinul judecătorului de instrucţie al Tribunalului pentru crime ale războiului sârb, Milan Dilparic.



Sursa: http://www.adevarul.ro/

Pedepse între 14 şi 25 de ani închisoare pentru croaţi care au comis crime de război în Bosnia

Data: 23 feb 2009

Patru foşti soldaţi croaţi în Bosnia au fost condamnaţi vineri la pedepse variind între 14 şi 25 de ani închisoare pentru crime de război comise împotriva civililor musulmani în timpul războiului intercomunitar din anii 1992-1995, informează AFP, citând o sursă judiciară.

Tribunalul bosniac pentru crime de război i-a condamnat pe Marko Radic la 25 de ani închisoare şi pe Dragan Sunjic la 21 de ani de detenţie, alţi doi foşti camarazi ai lor - Damir Brekalo şi Mirko Vracevic - fiind pedepsiţi cu 20 de ani, respectiv 14 ani de închisoare pentru fapte comise în anii 1993-1994. Radic /49 de ani/ fusese comandantul unei brigăzi a forţelor croate /HVO/, iar Sunjic /37 ani/ - adjunctul său.Cei patru au fost recunoscuţi culpabili de execuţii, violuri şi torturi comise în oraşul Mostar, în perioada iulie 1993 - martie 1994. Potrivit verdictului, ei au participat la torturarea unor musulmani deţinuţi ilegal în lagărele Heliodrom şi Vojno, 16 dintre aceştia fiind ucişi. De asemenea, cei patru au participat la arestarea ilegală a 70 de femei, copii şi bătrâni, tot în Mostar, pe care i-au încarcerat în lagărul Vojno.Deşi aliaţi împotriva forţelor sârbe bosniace în timpul conflictului, croaţii şi musulmanii s-au luptat între ei 11 luni în anii 1993-1994, în principal în jurul oraşului Mostar şi în centrul Bosniei.Războiul din Bosnia-Herzegovina s-a soldat cu circa 100.000 de morţi şi aproximativ două milioane de refugiaţi şi deplasaţi într-o ţară care în prezent are 3,8 milioane de locuitori.

Liderul sârbilor bosniaci cere dreptul la secesiune

Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a spus sâmbătă că nu va mai participa la negocierile pentru reforma constituţională din Bosnia, care au loc sub egida UE, dacă dreptul entităţii sale la secesiune nu este recunoscut.
"Dacă nu acceptă acest lucru, nu voi mai participa la negocieri", a spus Dodik.Oficialul sârb bosniac a făcut aceste declaraţii chiar înainte de a patra întâlnire cu oficialii entităţilor croată şi musulmană din Bosnia - Dragan Covic şi Sulejman Tihic- pentru reformele cerute de UE. Dodik a spus că le va cere celor doi să accepte includerea în noua Constituţie a dreptului entităţilor etnice teritoriale la "autodeterminare privitoare la secesiune" printr-un "referendum organizat la trei ani după adoptarea noii Constituţii". El mai dorea ca statutul Republicii Srpska să nu fie pus sub semnul întrebării.Dodik a părăsit reuniunea după o oră de dezbateri, spunând că partenerii săi nu i-au acceptat cererile şi că şi-a pierdut credinţa în Bosnia. Cele trei comunităţi din Bosnia au început în noiembrie negocieri la cererea UE, mai ales pe tema Constituţiei. Negocierile sunt ferm susţinute de Bruxelles, care doreşte ca Bosnia să-şi consolideze instituţiile centrale, înainte de a putea adera la UE.